Limba română - Structura gradelor de comparaţie
Limba română
Marţi, 2016-12-06, 8:54 PM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 28
Vizitatori: 27
Utilizatori: 1
prichindel

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte

     

    Structura gradelor de comparaţie

     

    3. Gradele de comparaţie ale adjectivelor se formează de la forma-tip a adjectivului (numită tradiţional gradul pozitiv), la care se adaugă următoarele mijloace: adverbele mai şi foarte, locuţiunea adverbială mai puţin şi articolul adjectival cel, cea, cei, cele.

    Cele trei grade de comparaţie ale adjectivelor au următoarea structură:

     

    Tipul de raport

    Gradul comparativ

    Gradul superlativ relativ

    Gradul superlativ absolut

    1) de superioritate

    mai + adj.

    cel + mai + adj.

    foarte / prea + adj.

    2) de egalitate

    tot aşa de + adj.

    tot atât de + adj.

    la fel de + adj.

    3) de inferioritate

    mai puţin + adj.

    cel + mai puţin + adj.

    foarte puţin + adj.

     

    Model de formare a gradelor de comparaţie:

    (adjectivul bun)

    Tipul de raport

    Gradul comparativ

    Gradul superlativ relativ

    Gradul superlativ absolut

    1) de superioritate

    mai bun

    cel mai bun

    foarte bun, prea bun

    2) de egalitate

    tot aşa de bun

    tot atât de bun

    la fel de bun

    3) de inferioritate

    mai puţin bun

    cel mai puţin bun

    foarte puţin bun

     

    Valorile gradelor de comparaţie

     

    4. Gradul comparativ exprimă comparaţia dintre aceeaşi însuşire ce caracterizează două obiecte:

    El este mai înalt decât prietenul său.

    Între diferitele grade de intensitate ale însuşirilor caracteristice obiectelor comparate se pot stabili trei tipuri de raporturi: a) raport de superioritate: mai înalt; b) raport de egalitate:  tot aşa de înalt, tot atât de înalt, la fel de înalt; c) raport de inferioritate: mai puţin înalt.

    5. Gradul superlativ relativ exprimă comparaţia dintre un obiect şi un grup de obiecte din care acesta face parte:

    El este cel mai înalt din clasă.

    La compararea unui singur obiect cu un ansamblu de obiecte se poate stabili numai un raport de superioritate sau un raport de inferioritate: cel mai înalt, cel mai puţin înalt. În acest caz, însuşirea comparată nu poate apărea în aceeaşi măsură la ambii termeni: obiectul comparat şi ansamblul din care acesta face parte.

    6. Gradul superlativ absolut exprimă raportul dintre intensitatea însuşirii unui obiect faţă de ceea ce este considerat a fi normă pentru însuşirea dată:

    El este foarte înalt.

    Înălţimea persoanei despre care este vorba în acest enunţ este prezentată în raport cu înălţimea medie, considerată a fi normală pentru om.

    Acest grad de comparaţie semnifică gradele de intensitate extremă – maximă sau minimă – ale însuşirii unui obiect: foarte înalt, foarte puţin înalt.

     

    Înapoi                           Cuprins                         Înainte