Limba română - Soc
Limba română
Marţi, 2016-12-06, 8:54 PM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 29
Vizitatori: 28
Utilizatori: 1
prichindel

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  •  

    Sociolingvistică

    Disciplină lingvistică care cercetează dimensiunea socială a limbii. Obiectul sociolingvisticii îl constituie cercetarea şi descrierea relaţiilor sistematice dintre structura unei limbi şi structura societăţii care o foloseşte. Sociolingvistica studiază limba în contextul ei social, urmărind, în mod special, influenţa socialului asupra limbajului. Pe baza unor asemenea cercetări s-a stabilit că între variabilele sociologice şi variabilele lingvistice există totdeauna o anumită interdependenţă care se manifestă prin influenţe reciproce. Fenomenul de cercetare predilect pentru sociolingvişti este variaţia lingvistică existentă în cadrul oricărei comunităţi lingvistice. Şi, după cum încearcă să demonstreze studiile de sociolingvistică, factorul responsabil pentru acest fenomen este stratificarea socială, ceea ce înseamnă că structura specifică unei comunităţi lingvistice condiţionează variantele lingvistice care funcţionează în cadrul ei. Astfel, sociolingvistica examinează şi confruntă două tipuri de structuri: structura lingvistică şi structura socială a unei comunităţi, această confruntare având drept scop stabilirea relaţiei dintre ele.

    Având în vizorul său raportul dintre limbă şi societate, sociolingvistica cuprinde un spectru larg de probleme ce vizează tipurile de comunităţi lingvistice, situaţiile lingvistice, variantele lingvistice coexistente într-o comunitate, particularităţile politicii lingvistice promovate în cadrul a diferite comunităţi lingvistice, diferenţierea limbii şi modificarea sistemului lingvistic sub influenţa unor factori sociali (sex, vârstă, grad de instruire, activitate profesională, apartenenţă naţională, de grup, adeziune politică etc.), interferenţa dintre limbi, factorii de divergenţă sau convergenţă în vorbirea unei comunităţi lingvistice, performanţa diferitor grupuri de vorbitori din cadrul societăţii datorate diversificării socioprofesionale existente în societate şi atitudinea vorbitorilor faţă de limba sau faţă de limbile vorbite în cadrul comunităţii respective etc.

    Materialul cu care se operează în cercetările de sociolingvistică este cules, în principal, prin metoda anchetei sociolingvistice, considerată a fi cea mai importantă metodă aplicată de această ştiinţă. Totodată, metoda în cauză este corelată cu observaţia, interviul şi experimentul, care servesc la verificarea şi aprofundarea investigaţiilor întreprinse. Datele obţinute prin intermediul anchetelor sunt interpretate prin metode matematice, fiind supuse unor evaluări statistice.

    Sociolingvistica are, în mare parte, un caracter interdisciplinar, aflându-se în relaţii strânse cu asemenea ştiinţe conexe, precum: psiholingvistica, etnolingvistica, dialectologia, antropologia, etnografia, sociologia, istoria.

    Sociolingvistica este o ştiinţă de mare actualitate, rezultatele cercetărilor întreprinse de sociolingvişti având astăzi aplicaţii din ce în ce mai largi. Rezultatele cercetărilor sociolingvistice sunt utile atât pentru responsabilii de organizarea procesului de studiere a limbilor în şcoală, cât şi pentru autorităţile care au ca sarcină elaborarea politicii lingvistice şi planificarea lingvistică a unei ţări.

    Structură

    Organizare internă specifică sistemului lingvistic. O structură are la bază relaţiile stabilite între elementele unui sistem. Ansamblu de elemente şi reţeaua de relaţii, adică sistemul şi structura unei limbi se manifestă interdependent. Structura reprezintă nu numai modul de organizare a sistemului, ci şi a părţilor sale componente. Structura intervine la toate nivelurile analizei lingvistice. Astfel, în funcţie de nivelul de analiză se vorbeşte despre structura fonetică a limbii (organizare a limbii la nivelul unităţilor fonice), structura gramaticală a limbii (organizarea unităţilor gramaticale ale limbii) şi structura lexicală a limbii (organizare a cuvintelor unei limbi în clase lexicale).