Limba română - Sfărşitul propoziţiei
Limba română
Duminică, 2016-12-11, 9:06 AM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 21
Vizitatori: 21
Utilizatori: 0

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte

     

    I. Semnele de punctuaţie care marchează sfârşitul propoziţiei

    Punctul (.) marchează sfârşitul unei propoziţiei sau al unei fraze cu caracter neexclamativ.

    Punctul se pune:

    • la sfârşitul unei propoziţii sau fraze enunţiative independente ca înţeles:

    Apele line sunt adânci.

    În pasul domol al calului, Vitoria cugeta, cu privirile posomorâte. (M. Sadoveanu)

    • la sfârşitul unei propoziţii imperative sau la sfârşitul unei fraze imperative rostite pe un ton neutru:

    Nu plânge. (I. Pillat)

    Sculaţi, luaţi-vă caii şi plecaţi. (M. Sadoveanu)

    • la sfârşitul unei propoziţii interogative indirecte din cadrul frazei:

    Să-mi spui dacă-ţi plac racii. (M. Sadoveanu)

     

    Semnul întrebării (?) marchează intonaţia interogativă a unui cuvânt, grup de cuvinte, propoziţie sau frază.

    Semnul întrebării se pune după propoziţii sau fraze interogative directe:

    Cum te cheamă pe dumneata? (M. Sadoveanu)

    Acuzatul mai are ceva de spus? (L. Rebreanu)

    Ce vânt bun te aduce? (L. Rebreanu)

    Semnul exclamării (!) marchează intonaţia exclamativă a unui cuvânt, propoziţie sau frază.

    Semnul exclamării se pune:

    • după propoziţii sau fraze exclamative:

    Ce frumoasă era! (V. Eftimiu)

    Şi ce mândră mai fusese de tinereţea şi de frumuseţea ei! (V. Eftimiu)

    • după o propoziţie imperativă sau după o frază care conţine o propoziţie imperativă:

    Acum spune motivele şi împrejurările dezertării! (L. Rebreanu)

    Ai ceva de spus, spune! (M. Sadoveanu)

    Dă-te jos, tipule, că ne faci de râs! (V. Eftimiu)

    Punctele de suspensie (…) se folosesc pentru a marca întreruperea şirului vorbirii, o pauză în vorbire sau o omisiune dintr-un text reprodus:

    Tu poate glumeşti, Bologa, dar eu… (L. Rebreanu)

    Şi… cu mine ce-ai de gând să faci? (V. Eftimiu)

     


    Înapoi                           Cuprins                         Înainte