Limba română - Propoziţii izolate în funcţie de topică
Limba română
Vineri, 2016-12-09, 8:14 PM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 11
Vizitatori: 11
Utilizatori: 0

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte

     

    IX. Semnele de punctuaţie folosite în fraza formată prin subordonare

    Virgula în fraza formată prin subordonare

     1. Propoziţii subordonate care se despart de regenta lor în funcţie de topică şi în funcţie de prezenţa unui corelativ în regentă

     

     1  Propoziţiile completive directe şi indirecte aşezate înaintea regentei se despart, de cele mai multe ori, prin virgulă:

    Ce n-aduce anul, aduce ceasul. (N. Filimon)

    Ce-a câştigat într-o vară, a băut într-o seară. (Folclor)

    Câte a tras acolo bietul băiat, numai pielea şi oasele lui ştiu.   (V. Eftimiu)

    Că sunt şi bani străini, recunosc.   (Camil Petrescu)

    Că e mare, văd eu bine!   (I. Agârbiceanu)

    ● Virgula este obligatorie când completiva directă este reluată printr-un pronume în regentă:

    Ce veţi mânca voi, aceea vom mânca şi noi.

    Pe cine voi ajuta eu, pe acela va trebui să-l ajutaţi şi voi.

     2  Propoziţiile completive indirecte aşezate înaintea regentei se despart, de cele mai multe ori, prin virgulă:

    Din ce ne-a dăruit Dumnezeu, dăm şi noi cu dragă inimă.   (M. Sadoveanu)

    Cu cine trăieşti, să nu te târguieşti. (Folclor)

     3  Propoziţiile circumstanţiale de loc şi de timp se despart facultativ prin virgulă când sunt aşezate înaintea regentei:

    Pe unde fuseseră altădată sate, acum nu mai întâlneai decât mormane de cenuşă şi resturi de ziduri arse şi afumate.   (Z. Stancu)

    Când omul are un ideal, înfruntă toate greutăţile!   (L. Rebreanu)

     4  Propoziţiile subordonate circumstanţiale antepuse care au un corelativ în regentă se despart prin virgulă:

    – circumstanţialele de loc:

    Unde te doare, acolo te legi.   (Folclor)

    – circumstanţialele de timp:

    Când ai vreo grabă, atunci se sperie calul.   (Folclor)

    – circumstanţialele modale:

    Oricum faci, aşa ţi se face.   (Folclor)

    Cu cât mă depărtam, cu atât o simţeam mai aprig în mine.   (M. Sadoveanu)

    – circumstanţialele cauzale:

    Pentru că şi-a ras mustaţa, de aceea nu l-am recunoscut.

    – circumstanţialele condiţionale:

    Dacă plouă într-adevăr, atunci eşti mare prooroc…   (Cezar Petrescu)

     5  Propoziţiile subordonate intercalate între elemente strâns legate între ele ale regentei (între subiect şi predicat, între elementul introductiv al propoziţiei şi predicat etc.) se izolează prin virgule:

    Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.   (M. Sadoveanu)

    Acum ştia că, dacă pun mâna pe el, îl snopesc în bătăi.   (Camil Petrescu)

     6  Propoziţiile completive directe şi indirecte aşezate după regentă nu se despart prin virgulă:

    Ştia că nu-i mai pot face nimic (Camil Petrescu)

    Orbului degeaba îi spui că s-a făcut lumină.   (Folclor)

    Ioanide fu foarte mirat de ceea ce auzea. (G. Călinescu)

    Se poate căsători cu oricine vrea.   (I. Agârbiceanu)

     7  Propoziţiile circumstanţiale de loc şi de timp aşezate după propoziţia regentă nu se despart prin virgulă:

    Ştergeţi caii de spumă şi duceţi-i de unde i-aţi luat.   (Z. Stancu)

    Eu voi trece la ai noştri îndată ce voi putea.   (L. Rebreanu)

    Încă nu se luminase de ziuă când mă trezii.   (L. Blaga)

     


    Înapoi                           Cuprins                         Înainte