Limba română - Organizarea lexicului
Limba română Vineri, 2014-12-19, 5:37 AM
Bine aţi venit Vizitator | RSS

Înapoi                           Cuprins                         Înainte


Organizarea lexicului

Lexicul sau vocabularul

Lexicul este constituit din totalitatea cuvintelor care există şi care au existat cândva în limbă. Lexicul este înregistrat în dicţionarele monolingve care pot cuprinde până la 150 000 de cuvinte.

Spre deosebire de alte compartimente ale limbii, lexicul este legat, în mare parte, de realitatea desemnată, ceea ce înseamnă că schimbările din societate îşi pot găsi reflectare în lexic. Acest fapt se manifestă prin modificarea inventarului de cuvinte şi prin evoluţia semantică a cuvintelor.

Lexicul limbii se modifică permanent din punct de vedere numeric. Astfel, în limbă, în timp ce unele cuvinte se învechesc şi ies din uz, apar alte cuvinte noi, care le iau locul celor ieşite din uz sau se folosesc pentru denumirea noilor obiecte ori a noilor realităţi sociale.

Disciplina care se ocupă de studierea lexicului se numeşte lexicologie.

 Structura vocabularului

În vocabular, cuvintele se grupează în diverse subansambluri după caracteristicile lor formale, după sens şi după provenienţă. Ele se mai deosebesc în funcţie de frecvenţa utilizării lor, după sfera de întrebuinţare şi după apartenenţa la un anumit stil al limbii.

Unul dintre cele mai importante criterii în funcţie de care sunt clasificate cuvintele în lexic este frecvenţa utilizării lor în vorbire, ceea ce, de fapt, echivalează cu importanţa cuvântului în comunicare. Principala clasificare rezultată din ierarhizarea cuvintelor după importanţa lor comunicativă face deosebire între următoarele două părţi ale vocabularului:

1) fondul lexical principal (numit şi vocabularul de bază sau fundamental);

2) masa vocabularului.

Fondul lexical principal şi masa vocabularului

Fondul lexical principal cuprinde cuvintele cunoscute şi utilizate de toate categoriile de vorbitori indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică. Aceste cuvinte se întrebuinţează în cele mai importante situaţii de viaţă şi de aceea folosirea lor nu este limitată la anumite stiluri funcţionale ale limbii. Ele denumesc noţiunile de bază ale activităţii de zi cu zi a oamenilor (casă, masă, scaun, pâine, apă, lapte, tată, mamă, frate, soră, cap, mână, picior, a merge, a spune, a face, a mânca, a trăi, bun, cald, verde, galben, încet, repede etc.). Aşadar, ele asigură comunicarea în cele mai diverse situaţii, fiind absolut indispensabile înţelegerii dintre toţi vorbitorii de limbă română.

Această parte a lexicului reprezintă nucleul limbii, care se caracterizează printr-o mare stabilitate. În majoritatea lor, cuvintele care fac parte din fondul lexical principal sunt elemente moştenite din latină sau formate în limba română. Sub aspect cantitativ, fondul lexical principal al limbii române înglobează circa 1500 de cuvinte.

Pe lângă faptul că sunt cunoscute şi folosite frecvent de către toţi vorbitorii şi au un grad înalt de stabilitate în limbă, cuvintele din fondul lexical principal se deosebesc de masa vocabularului prin puterea lor de derivare şi de compunere (de la ele fiind formate numeroase derivate şi compuse), prin capacitatea lor de a intra în componenţa locuţiunilor, a expresiilor şi a unităţilor frazeologice, precum şi prin caracterul lor polisemantic.

Într-o formă schematică, trăsăturile cuvintelor din vocabularul fundamental ar putea fi prezentate astfel.

 

Cuvintele din vocabularul fundamental

se caracterizează:

a) prin frecvenţă mare în vorbire

b) prin polisemantism

c) prin stabilitate în limbă

d) prin capacitatea de a servi drept bază pentru formarea cuvintelor derivate şi compuse

Masa vocabularului este partea cea mai mobilă, dar şi cea mai numeroasă a vocabularului. Ea este constituită din cuvintele care nu sunt cunoscute şi nu sunt utilizate de absolut toţi vorbitorii. Ca urmare a acestui fapt, ele au o frecvenţă mai mică în comunicare. Din masa vocabularului fac parte următoarele categorii de unităţi lexicale: arhaismele, neologismele, termenii tehnici şi ştiinţifici, regionalismele, cuvintele de argou şi de jargon. Ele constituie aproximativ 90% din lexicul limbii.

 Arhaismele

Arhaismele sunt cuvintele care s-au învechit şi au ieşit din uzul general al limbii. Ele au încetat să mai fie folosite în vorbirea curentă din mai multe motive. Unele dintre ele nu mai sunt folosite deoarece realităţile denumite (obiecte, instituţii, îndeletniciri, ranguri, funcţii, acţiuni) nu mai există (agă, arnăut, arcaş, berneveci, birjă, clucer, comis, diac, flintă, giubea, haraci, hatman, iţari, işlic, îmblăciu, logofăt, opaiţ, opinci, paloş, paşă, postelnic, serdar, spătărie, a mazili), altele au fost marginalizate şi scoase din uz de concurentele lor sinonimice: buche (a fost înlocuit prin literă), bucoavnă (prin abecedar), cinovnic (prin funcţionar), feredeu (prin baie), herb (prin stemă), iscoadă (prin spion), leat (prin an), mezat (prin licitaţie), ocârmuire (prin guvernare), pizmă (prin invidie), rost (prin gură), slobod, volnic (prin liber), voroavă (prin cuvânt), zapis (prin document), zlătar (prin aurar) etc.

 

Neologismele

Neologismele sunt cuvintele apărute de curând în limba română. Sunt considerate neologisme mai ales împrumuturile din limbile apusene şi din limba latină din epoca modernă, cu începere din prima jumătate a secolului al XIX-lea (bacalaureat, cartograf, coeziune, a developa, garderobă, pasaj, pastel, sponsor, basorelief, campion, glaspapir, laitmotiv, mass-media, oberliht, conveier, radiolocaţie, camping), precum şi creaţiile interne de la aceste împrumuturi sau din material lingvistic mai vechi, folosind anumite modele străine (mefienţă, plasator, a devoala, a se deroba, a demara, a (se) confia, a stopa, lacunar, lunar, bulversat etc.).

 Termenii ştiinţifici şi tehnici

Termenii ştiinţifici şi tehnici alcătuiesc aşa-numitul lexic specializat, care cuprinde vocabularele de specialitate. Sistemul de termeni specific unei ştiinţe sau domeniu al tehnicii alcătuiesc terminologia de specialitate a domeniului respectiv. De exemplu: axiomă, cosinus, hexagon, ipotenuză, isoscel, logaritm, teoremă (termeni din domeniu matematicii), conductibilitate, dinamică, frecvenţă, lentilă, optică, radiaţie, tensiune, transparenţă (termeni din domeniul fizicii), atenţie, memorie, caracter, conştientul, inconştientul, temperament, voinţă (termeni din domeniul psihologiei), a amputa, anestezie, antiseptic, bisturiu, cerebral, infuzie, injecţie, luxaţie, puncţie, seringă, reanimare (termeni din domeniul medicinii) etc. Pe baza termenilor un medic poate fi deosebit de un inginer, un matematician de un psiholog etc.

În cadrul fiecărui domeniu, termenii sunt structuraţi în conformitate cu sistemul de noţiuni caracteristic acestui domeniu şi în funcţie de relaţiile existente între noţiunile respective.

 Regionalismele

Regionalismele sunt cuvintele cu o răspândire geografică limitată. Ele sunt cunoscute şi folosite numai de vorbitorii unei anumite zone lingvistice. De regulă, cuvintele regionale au în limba literară un echivalent, de exemplu, cuvântului curechi specific graiului moldovean îi corespunde în limba literară cuvântul varză.

Vocabularul regional (dialectal) e constituit din cuvinte întrebuinţate în anumite zone geografice:

– regionalisme din Moldova: agud „dud", ciubotă „cizmă", cuşmă „căciulă", harbuz „pepene verde", hulub „porumbel", păpuşoi „porumb", perjă „prună", posmagi „pesmeţi", povidlă „magiun";

– regionalisme din Muntenia: ciurdă „cireadă", dadă „mătuşă", fişteică „fâşie de pământ", groştei „purcel";

– regionalisme din Ardeal: ai „usturoi", birău „primar", bolând „nebun, prost", cătană „soldat", cucuruz „porumb", papistaş „catolic", palincă „rachiu, ţuică".

 Cuvintele de argou şi de jargon

Cuvintele de argou aparţin unui limbaj convenţional secret creat şi folosit de vorbitorii unor grupuri sociale marginale şi relativ închise pentru a nu fi înţeleşi de restul societăţii.

Cuvintele de jargon sunt caracteristice unui limbaj folosit deseori de unele grupuri de vorbitori ca urmare a dorinţei lor de detaşare de masa vorbitorilor sau a pretinsei superiorităţi intelectuale.


Înapoi                           Cuprins                         Înainte

 

Meniu site

Calendar
«  Decembrie 2014  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator

  • Căutare

    Arhiva materialelor

    Statistici

    Copyright MyCorp © 2014Găzduire site uCoz