Limba română - Indicaţii metodice sintaxa
Limba română
Duminică, 2016-12-11, 9:06 AM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 21
Vizitatori: 21
Utilizatori: 0

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Pagina precedentă                    Cuprins                        Pagina următoare


    Indicaţii metodice privind analiza sintactică a propoziţiei

    La analiza sintactică a propoziţiei este important să se ştie că:

    ─ propoziţia e constituită din mai multe elemente, numite părţi de propoziţie.

    ─ partea de propoziţie reprezintă un cuvânt sau un grup de cuvinte caracterizat printr-o anumită funcţie sintactică;

    ─ funcţia sintactică a unui element se defineşte prin tipul de raport care îl leagă de alte cuvinte din propoziţie;

    ─ părţile de propoziţie sunt exprimate cu ajutorul anumitor părţi de vorbire.

    În felul acesta, a descrie funcţiile sintactice ale cuvintelor dintr-o propoziţie înseamnă a indica reţeaua de relaţii existente între elementele acestei propoziţii.

     

    Din punct de vedere gramatical, părţile de propoziţie se împart în două categorii:

    a) părţile de propoziţie principale:

    ─ subiectul

    ─ predicatul

    b) părţile de propoziţie secundare:

    ─ atributul

    ─ complementele

     

    Caracteristica părţilor principale de propoziţie

    Cele mai multe propoziţii conţin doi termeni esenţiali:

    a) subiectul:

    arată despre cine sau despre ce este vorba în propoziţie;

    semnifică obiectul despre care se comunică ceva în propoziţie;

    b) predicatul:

    arată ce se spune despre obiectul comunicării;

    exprimă o caracteristică atribuită subiectului.

    Aşadar, subiectul şi predicatul constituie baza predicativă a propoziţiei, altfel spus, nucleul ei predicativ.

     

    Relaţiile sintactice dintre părţile principale de propoziţie

    Între subiectul şi predicatul propoziţiei se stabileşte o relaţie predicativă (de interdependenţă).

    Ea poate fi notată simbolic SB <──> P, unde:

    „SB” notează subiectul,

    „P” notează predicatul,

    <──>” marchează relaţia de interdependenţă dintre un SB şi un P; vârfurile săgeţii sunt orientate spre fiecare dintre cele două părţi de propoziţie, care sunt interdependente:

    Iarba creşte.

    Păsările călătoare zboară spre ţările calde.