Limba română - Indicaţii metodice
Limba română
Marţi, 2016-12-06, 8:54 PM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 29
Vizitatori: 28
Utilizatori: 1
prichindel

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte

    Indicaţii metodice

    privind analiza morfologică a părţilor de vorbire

     

    Pentru analiza morfologică a părţilor de vorbire este important să cunoaştem:

     

    Caracteristica generală a părţilor de vorbire

    Partea de vorbire

    Definiţia;

    întrebările la care răspunde

    Categoriile gramaticale

    Funcţiile sintactice îndeplinite

    Substantivul:

    ─ denumeşte obiecte în sens larg;

    cine?, ce?

    ─ îşi schimbă forma în raport cu numărul, cazul, determinarea

    ─ subiect, complement, atribut, nume predicativ

    Adjectivul:

    ─ denumeşte însuşiri ale obiectelor;

    care?, ce fel de?

    ─ îşi schimbă forma în raport cu genul, numărul, cazul

    ─ atribut, nume predicativ

    Pronumele:

    ─ ţine locul unui substantiv;

    cine?, ce?, care?

    ─ îşi schimbă forma în raport cu persoana, genul, numărul, cazul

    ─ subiect, complement, atribut, nume predicativ

    Numeralul:

    ─ exprimă noţiunea de număr definit;

    câţi?, câte?, al câtelea?, a câta?

    ─ îşi schimbă forma în raport cu genul, numărul, cazul

    ─ subiect, complement, atribut, nume predicativ

    Verbul:

    ─ exprimă acţiuni;

    ce face?

    ─ îşi schimbă forma în raport cu diateza, modul, timpul, persoana, numărul

    ─ predicat

    Adverbul:

    ─ semnifică o caracteristică a unei acţiuni sau o circumstanţă;

    cum?, unde?, când?

    ─ se caracterizează prin categoria gramaticală a gradelor de comparaţie

    ─ complement circumstanţial

    Prepoziţia:

    ─ leagă două părţi de propoziţie

    ─ parte de vorbire neflexibilă

    ─ nu poate avea rolul de parte de propoziţie

    Conjuncţia:

    ─ leagă două propoziţii sau două cuvinte cu acelaşi rol sintactic în propoziţie

    ─ parte de vorbire neflexibilă

    ─ nu poate avea rolul de parte de propoziţie

    Interjecţia:

    ─ exprimă fără să numească sentimente, senzaţii, acte de voinţă sau imită sunete şi zgomote din natură

    ─ parte de vorbire neflexibilă

    ─ este o parte de vorbire fără funcţie sintactică în propoziţie

     

     

    Înapoi                           Cuprins                         Înainte