Limba română - Gradele de comparaţie
Limba română
Duminică, 2016-12-11, 9:05 AM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 20
Vizitatori: 20
Utilizatori: 0

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte

     

    Gradele de comparaţie

     1. Gradele de comparaţie exprimă intensitatea însuşirii unui obiect. Intensitatea unei însuşiri poate fi stabilită: a) în raport cu intensitatea prezentată de aceeaşi însuşire la un alt obiect sau b) în raport cu intensitatea însuşirii la acelaşi obiect văzut în situaţii diferite ale existenţei sale.

    a) Muntele este mai înalt decât dealul. În acest exemplu obiectele care se compară sunt muntele şi dealul, iar însuşirea comună, care însă caracterizează în grade diferite aceste două obiecte, este înălţimea lor.

    b) De data asta, fotbaliştii noştri au fost mai buni ca în meciul precedent. Aici se compară aceeaşi însuşire a aceluiaşi obiect în situaţii diferite.

    În cazuri mai rare, se poate compara şi intensitatea a două însuşiri diferite:

    Pe cât eşti de viteaz, pe atât eşti de înţelept! (V. Eftimiu). În acest caz se compară două însuşiri – vitejia şi înţelepciunea – ce caracterizează, în aceeaşi măsură, o anumită persoană.

    Adjectivele au trei grade de comparaţie:

    ● gradul comparativ (mai bun, tot aşa de bun, mai puţin bun);

    ● gradul superlativ relativ (cel mai bun);

    ● gradul superlativ absolut (foarte bun).

     

    Adjective comparabile şi necomparabile

     2. Din punctul de vedere al posibilităţii de a avea grade de comparaţie, adjectivele se împart în următoarele trei clase:

    ● adjective care au grade de comparaţie (adjective comparabile). Acestea sunt majoritatea adjectivelor calificative care semnifică însuşiri cu intensitate variabilă: bun, rău, mare, mic, scump, ieftin, tânăr, vechi etc.

    ● adjective fără grade de comparaţie (adjective necomparabile). Acestea sunt adjectivele cu intensitate constantă. Din această categorie fac parte:

    a) adjectivele relative: civil, francez, mondial, politic, economic, ceresc, ostăşesc, mineral, sportiv, comestibil etc.

    b) adjectivele pronominale: acesta, acela, celălalt, oricare, fiecare etc.

    c) unele adjective calificative care exprimă însuşiri absolute, invariabile: mort, viu, mut, orb, rotund, pătrat, conic, prismatic, lichid, solid, brumăriu, roib, murg, şarg, porumbacă etc.

    ● adjective care prin însăşi semnificaţia lor lexicală exprimă un anumit grad de comparaţie: inferior, superior, major, minor, enorm, gigantic, imens, maxim, minim, minuscul, optim, uriaş, vast, arhicunoscut, hipersensibil, răscopt, străvechi, ultramodern etc. Folosirea acestor adjective la un anumit grad de comparaţie este greşită.

     

    Înapoi                           Cuprins                         Înainte