|
Formele numeralelor cardinale propriu-zise
4. Numeralul se caracterizează prin
categoriile de gen, număr şi caz. El are însă o flexiune destul de redusă în
raport cu celelalte părţi de vorbire care se declină.
Numeralul unu este variabil după gen şi caz:
|
Cazul
|
Numeralul cu valoare substantivală
|
Numeralul cu valoare adjectivală
|
|
masculin
|
feminin
|
masculin
|
feminin
|
|
N.A.
G.D.
|
unu(l)
unuia
|
una
uneia
|
un (băiat)
unui (băiat)
|
o (fată)
unei (fete)
|
5. Forma numeralului unu
cu -l final se întâlneşte doar în expresiile:
unul singur, de unul singur, până la
unul, toţi până la unul, (tot) unul şi unul, unul câte unul.
Formele numeralului un cu valoare adjectivală coincid cu cele
ale articolului substantival nehotărât. Cele două serii de forme se deosebesc
doar în funcţie de context. Valoarea de numeral a acestor forme este scoasă în
relief când sunt corelate cu alte numerale:
Are un băiat
şi două fete. Mi-a
adus o carte, nu două.
6. Numeralul doi este
variabil numai după gen: doi m. – două f. Aceste forme
se întâlnesc şi în componenţa numeralelor compuse: doisprezece – douăsprezece; douăzeci
şi doi – douăzeci şi două.
7. Numeralele zero,
zece, sută, mie, milion, miliard, bilion, trilion au o flexiune
substantivală. Ele se declină cu ajutorul articolului substantival hotărât şi
nehotărât. Numeralele zece, sută, mie se
comportă ca substantive feminine, iar numeralele zero, milion, miliard, bilion, trilion se declină ca şi
substantivele neutre:
Modele de declinare a numeralelor
|
Genul
|
Cazul
|
Declinarea cu articol nehotărât
|
Declinarea cu articol hotărât
|
|
singular
o mie
unei mii
un milion
unui milion
|
plural
nişte mii
unor mii
nişte milioane
unor milioane
|
singular
mia
miei
milionul
milionului
|
plural
miile
miilor
milioanele
milioanelor
|
|
f.
|
N.A.
G.D.
|
|
n.
|
N.A.
G.D.
|
8. Celelalte numerale cardinale propriu-zise sunt
invariabile.
Exprimarea raporturilor cazuale
9. Există trei modalităţi de exprimare a raporturilor
cazuale:
● cu ajutorul formelor cazuale la
numeralele variabile după caz: unu, zece,
sută, mie, milion etc.
● cu ajutorul unor construcţii
analitice alcătuite cu prepoziţia a pentru
cazul genitiv şi cu prepoziţia la pentru
cazul dativ:
G.: Cărţile
a trei elevi sunt pe masă.
D.: S-au
înmânat cadouri la trei elevi.
● cu ajutorul formelor cazuale ale
articolului adjectival:
N.A. cei doisprezece elevi
G.D. celor doisprezece elevi
Întrebuinţarea numeralelor cardinale
10. Numeralele cardinale, în propoziţie, pot fi folosite:
● cu valoare substantivală: Mai bine o pasăre în mână decât zece pe gard. (Folclor)
● cu valoare adjectivală: Anul se compune din patru anotimpuri sau douăsprezece
luni.
Îmbinarea numeralelor cardinale propriu-zise cu
substantivul
11. Numeralele cardinale propriu-zise cu valoare adjectivală
se folosesc de obicei înaintea substantivului (trei flori):
● numeralele de la 1 la 19 sunt
alăturate direct substantivului;
● numeralele de la 20 în sus (cu
excepţia celor compuse care se termină în numeralele de la 1 la 19) se leagă de
substantiv cu ajutorul prepoziţiei de.
|
Structura construcţiei
|
Exemplu
|
|
1 – 19 + substantiv
20 – 100 + de + substantiv
101 – 119 + substantiv
120 – 200 + de + substantiv
201 – 219 + substantiv …
|
două cărţi
douăzeci de cărţi
o sută zece cărţi
o sută cincizeci de cărţi
două sute şapte cărţi
|
|