Limba română - Diftongii şi triftongii
Limba română
Vineri, 2016-12-09, 8:15 PM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 10
Vizitatori: 10
Utilizatori: 0

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte


    • Cum putem identifica diftongii?

     

    1. Pentru a identifica diftongii, este important să ştim:

    a. caracteristicile unui diftong:

    ─ reprezintă un grup constituit din două sunete: o vocală + o semivocală sau o semivocală + o vocală;

    ─ sunetele care alcătuiesc un diftong sunt pronunţate într-o silabă (printr-un singur efort expirator, printr-o singură deschidere a gurii).

    ─ după structură diftongii sunt de două feluri: V + SV (paĭ) sau SV + V (ĭar-nă);

    b. care sunete pot fi:

    ─ vocale: a, e, i, o, u, î, ă

    ─ semivocale: ĭ, ĕ, ŏ, ŭ

     

    2. Prin urmare, dacă vrem să identificăm diftongul din componenţa unui cuvânt, trebuie, mai întâi, să împărţim cuvântul în silabe, apoi să examinăm fiecare sunet în parte.

    seară – cuvânt alcătuit din două silabe: sea-ră.

    ─ în prima silabă avem două sunete vocalice rostite împreună, deci un diftong: este alcătuit din semivocala ĕ (este o semivocală, deoarece se rosteşte cu o intensitate şi cu o durată mai mică în comparaţie cu o vocală) + vocala a (sunetul a niciodată nu poate fi semivocală) (sĕa-ră).

    soare – cuvânt alcătuit din două silabe: soa-re.

    ─ în prima silabă avem două sunete vocalice rostite împreună, deci un diftong: semivocala ŏ + vocala a (sŏa-re).

    iarbă – cuvânt alcătuit din două silabe: iar-bă.

    ─ în prima silabă avem două sunete vocalice rostite împreună, deci un diftong: semivocala ĭ + vocala a (ĭar-bă).

    copii – cuvânt alcătuit din două silabe: co-pii.

    ─ în ultima silabă avem două sunete vocalice rostite împreună, deci un diftong: vocala i + semivocala ĭ (co-piĭ).

     

    • Cum putem identifica triftongii?

     

    1. Pentru a identifica triftongii, este, de asemenea, important să ştim:

    a. caracteristicile unui triftong:

    ─ reprezintă un grup constituit din trei sunete: o vocală + două semivocale;

    ─ sunetele care alcătuiesc un triftong sunt pronunţate într-o silabă (printr-un singur efort expirator, printr-o singură deschidere a gurii).

    ─ după structură triftongii sunt de două feluri: SV + V + SV (bĕaŭ) sau SV + SV + V (cre-ĭŏa-ne);

    b. care sunete pot fi:

    ─ vocale: a, e, i, o, u, î, ă

    ─ semivocale: ĭ, ĕ, ŏ, ŭ

     

    2. Prin urmare, dacă vrem să identificăm triftongul din componenţa unui cuvânt, trebuie, mai întâi, să împărţim cuvântul în silabe, apoi să examinăm fiecare sunet în parte.

    lupoaică – cuvânt alcătuit din trei silabe: lu-poai-că.

    ─ în silaba a doua avem trei sunete vocalice rostite împreună, deci un triftong: este alcătuit din semivocala ŏ + vocala a + semivocala ĭ (lu-pŏaĭ-că).

    lăcrămioare – cuvânt alcătuit din patru silabe: lă-cră-mioa-re.

    ─ în silaba a treia avem trei sunete vocalice rostite împreună, deci un triftong: semivocala ĭ + semivocala ŏ + vocala a: (lă-cră-mĭŏa-re).

     

    • Cazuri speciale de analiză a diftongilor şi a triftongilor

     

    În structura unor cuvinte putem avea următoarele situaţii de analiză mai dificile:

    1. întâlnirea a două vocale plenisone, care fac parte din silabe diferite; acest fenomen se numeşte hiat: aer, aviaţie, idee, poezie, fiinţă.

    epopee – cuvântul e alcătuit din patru silabe, şi nu din trei, cum s-ar părea la o primă analiză: e-po-pe-e, deci ultimele două vocale nu formează un diftong (ele fac parte din silabe diferite).

     

    2. un diftong în vecinătatea unei vocale:

    rouă – cuvântul conţine două silabe: ro-.

    deci chiar dacă în structura lui avem trei sunete vocalice învecinate, nu e vorba de un triftong, ci de vocala o, aflată în vecinătatea diftongului (semivocala ŭ + vocala ă).

     

    3. un triftong în vecinătatea unei vocale:

    cleioasă – cuvântul conţine trei silabe: cle-ioa-să.

    deci chiar dacă în structura lui avem patru sunete vocalice învecinate, nu e vorba de diftongii ei şi oa, ci de vocala e, aflată în vecinătatea triftongului ioa (semivocala ĭ + semivocala ŏ + vocala a).

     

        

    Înapoi                           Cuprins                         Înainte