Limba română - Categoria determinarii
Limba română
Duminică, 2016-12-11, 9:06 AM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 21
Vizitatori: 21
Utilizatori: 0

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte

     

    Categoria determinării. Articolul substantival

    1. Articolul substantival este un cuvânt auxiliar care însoţeşte substantivul şi exprimă genul, numărul şi cazul acestuia.

    Funcţia de bază a articolului substantival – hotărât şi nehotărât – constă în exprimarea categoriei determinării, care arată în ce măsură obiectul desemnat este cunoscut vorbitorilor.

    2. Articolul nehotărât (un, o, nişte) se foloseşte pe lângă un substantiv care denumeşte un obiect necunoscut vorbitorilor: un copac, un sat, o cărare, nişte case.

    3. Articolul hotărât (-l, -a, -i, -le) se întrebuinţează pe lângă un substantiv care semnifică un obiect individualizat într-o anumită privinţă, deci un obiect cunoscut vorbitorilor în situaţia dată de comunicare: copacul, satul, cărarea, casele.

    Formele articolului


    Articolul

    Cazul

    Singular

    Plural

    masculin

    feminin

    masculin

    feminin

    a) nehotărât

    N.A.

    G.D.

    un

    unui

    o

    unei

    nişte

    unor

    nişte

    unor

    b) hotărât

    N.A.

    G.D.

    -l

    -lui

    -a

    -i

    -i

    -lor

    -le

    -lor


    Poziţia articolului faţă de substantiv

    4. Articolul nehotărât este proclitic. El stă înaintea substantivului şi se scrie separat de acesta: un copil, o floare.

    5. Articolul hotărât este enclitic. El stă după substantivul articulat fiind sudat cu acesta: copilul, floarea.

    Notă. O situaţie aparte prezintă doar forma de G.D. a articolului hotărât lui, care, la declinarea substantivelor nearticulabile enclitic, se foloseşte înaintea substantivului: caietul lui Ion, casa lui bunicu-meu, la mijlocul lui februarie etc.

     

    Formele substantivului şi valorile lor

    6. Pe lângă exprimarea valorilor de gen, număr şi caz, articolul este unicul indice al categoriei determinării. Categoria dată se realizează prin opoziţia următoarelor forme ale substantivului:

     

    Formele substantivului

    singular

    plural

    ● forma nearticulată (articolul zero)

    ● forma articulată nehotărât

    ● forma articulată hotărât

    sat

    un sat

    satul

    sate

    nişte sate

    satele

     

    7. Cele trei forme care constituie categoria determinării se definesc prin următoarele valori:

    ● Substantivul la forma nearticulată se caracterizează prin lipsa oricărei informaţii privind gradul de individualizare a obiectului denumit. El semnifică numai conţinutul noţiunii fără a avea în vedere un obiect anumit:

    Zmeii au răpit o fată de împărat.

    În acest enunţ cuvântul împărat nu se referă la un anumit împărat, ci doar exprimă noţiunea respectivă, servind la caracterizarea persoanei denumite prin substantivul fată.

    ● Substantivul la forma articulată nehotărât denumeşte un obiect oarecare dintr-o clasă de obiecte de acelaşi fel, un obiect necunoscut, neindividualizat, despre care se vorbeşte pentru prima dată.

    Era odată un împărat. (= un împărat oarecare)

    ● Substantivul la forma articulată hotărât denumeşte un anumit obiect, un obiect individualizat, cunoscut, despre care s-a vorbit mai înainte:

    Şi împăratul acela avea trei feciori. (= împăratul cunoscut nouă, despre care am mai vorbit)

    Notă. În anumite contexte, substantivul la forma articulată hotărât poate avea şi o valoare generică, desemnând clasa de obiecte în ansamblul ei: Porumbelul este o pasăre. (în acest context, cuvântul porumbelul este echivalent, de fapt, cu „orice porumbel”, „toţi porumbeii”).

     

    Înapoi                           Cuprins                         Înainte