Limba română - Adjectivul pronominal de întărire
Limba română
Duminică, 2016-12-11, 9:06 AM
Meniu site

Căutare

Autentificare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Arhiva materialelor

Statistici

Total online: 19
Vizitatori: 19
Utilizatori: 0

Prietenii site-ului
  • Blog-ul oficial
  • Comunitatea uCoz România
  • FAQ
  • Manual

  • Înapoi                           Cuprins                         Înainte

     

    Adjectivul pronominal de întărire

    1. Adjectivul pronominal de întărire accentuează numele obiectului desemnat de substantivul sau de pronumele pe care acesta îl determină:

    Prefectul însuşi roşi încurcat neştiind ce să mai facă. (L. Rebreanu)

    Poate că jertfa vieţii lui m-a scutit pe mine însumi de marea călătorie… (V. Eftimiu)

     

    2. Adjectivul pronominal de întărire are următoarele forme:

     

    Persoana

    Masculin

    Feminin

    singular

    plural

              singular

    plural



    N.A.

    G.D.


    I

    II

    III

    însumi

    însuţi

    însuşi

    înşine

    înşivă

    înşişi

    însămi

    însăţi

    însăşi

    însemi

    înseţi

    înseşi

    însene

    însevă

    înseşi (însele)

     

    Întrebuinţarea adjectivelor pronominale de întărire

     

    1. În limba contemporană, aceste forme au numai valoare adjectivală, fiind folosite:

    a) pe lângă un pronume personal sau reflexiv:

    Eu însumi trebuie să fac aceasta. Este nemulţumit de sine însuşi;

    b) pe lângă un substantiv:

    Cel mai puţin nerăbdător era eroul însuşi. (V. Eftimiu)

    2. În îmbinare cu un pronume, adjectivul pronominal de întărire stă numai după acesta:

    Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare şi pe urmă hotărăşte tu însuţi. (A. Pann)

    3. Folosit pe lângă un substantiv, adjectivul pronominal de întărire poate sta atât înaintea, cât şi după cuvântul determinat:

    Craiul însuşi a ridicat sabia cea mare. (M. Sadoveanu)

    Mare fu uimirea şi bucuria lui Făt-Frumos când găsi de partea cealaltă a podului pe însuşi tatăl său, împăratul. (V. Eftimiu)

    4. Adjectivul pronominal de întărire se acordă cu termenul regent în persoană, gen, număr şi caz:

    Dar când se uita în oglindă, rămânea el însuşi surprins de omul dinaintea sa. (G. Călinescu)

    Şi mi-s dragă mie însemi, pentru că-i sunt dragă lui. (M. Eminescu)

     

    Înapoi                           Cuprins                         Înainte